[ Pobierz całość w formacie PDF ]
comportament, desi nu este propriuzis interzis de teorie, nu se intilneste intr-un mod suficient de clar ca sa
poata fi sustinut.
Totusi, ceea ce se stie este ca mai multe modele, total independente, pot fi in activitate simultana, in orice
creier. Asta este sustinut clar de faptul ca noi avem idei care apar in legatura cu probleme care aparent sunt
uitate. In orice caz, in momentul in care avem o idee, este posibil sa desfasuram o activitate care nu are nici o
tangenta cu domeniul de unde a venit ideea. Problema este daca un model care este element intr-un ZAM
poate sa fie activ in timp ce un alt model al aceluiasi ZAM poate fi de asemenea activ. In principiu acest lucru
ar putea sa se intimple dar problema de baza este daca ZAM-ul care controleaza activitatea principala va sti
sau nu ce model sa comute atunci cind un model nu mai face fata. Atunci cind un model nu mai face fata
interactiei cu o realitate externa data, asa cum stim, se activeaza automat PSM-ul. Daca exista sau nu
posibilitatea de a se activa alt model, ramine o problema deschisa.
Problema mersului, a sariturilor si a alergarii (care este intermediara intre mers si sarituri) este neinchipuit de
complicata si nu cred ca, in viitorul previzibil, robotii se vor apropia macar de performantele unui pui de gaina
de citeva zile care alearga pe un teren accidentat. Cataratul in copaci, in cazul oamenilor, este o activitate si
mai complicata decit mersul si sariturile. Problema fundamentala este lipsa de informatii suficient de precise
despre rezistenta crengilor. Modelele care se construiesc vor fi in stare sa faca o predictie de evaluare asupra
rezistentei fiecarei crengi dar modelul va avea si multe simulari in care creanga se poate totusi rupe. ZM-ul va
trebui sa ia in consideratie aceste multiple variante date de diverse modele locale, pentru a face o strategie
buna (un ZAM bun).
In aceasta situatie deci, stabilitatea in copac este data de capacitatea de a construi permanent modele
alternative care sa poata fi activate in cazul ruperii unei crengi. Efortul care trebuie facut de creier pentru ca
persoana sa fie stabila in copac este imens. Nu orice creier are aceasta capacitate. In plus, ZM- ul trebuie sa
construiasca si un model de salvare in care, in fiecare moment sa existe cel putin 3 puncte de sprijin, in ideea
ca, daca macar doua se vor comporta ca in simulare, sistemul va avea o siguranta acceptabila.
Mersul pe teren accidentat, sariturile si stabilitatea la catararea in copac sunt teste care pot arata performantele
globale la oameni, in domeniul modelelor imagine. La animale, aceste functii se pot face chiar mai eficient
decit la oameni.
E.T.A. 29: Creierul evolueaza sub ochii nostri
In general toate E.T.A. se refera la modul de comportament si de evolutie al creierului omului normal, mediu.
In anul 1900 a aparut Mecanica Cuantica. Ea marcheaza cel mai inalt nivel atins pina acum in evolutia
creierului. Totusi, oamenii care lucreaza in acest domeniu extrem de avansat al cunoasterii, sunt oameni
obisnuiti in viata de zi cu zi. Indiferent de nivelul atins in domeniul profesional, in viata de zi cu zi creierul
continua sa actioneze inca in buna masura in baza modelelor imagine.
Am un exemplu in care se detecteaza clar si ne-interpretabil evolutia creierului catre modele simbolice tot
mai avansate, la nivelul omului de pe strada, intr-o problema in care modelele imagine pareau a fi
atotstapinitoare: alimentatia.
Din toate timpurile, oamenii au mincat alimente in baza analizei pe modele imagine. Termenii asociati cu
problema alimentatiei sunt gustul, mirosul, aspectul, culoarea, etc. In baza modelelor imagine se ia decizia de
Creierul, O Enigma Descifrata 105
a minca sau nu un anumit produs. Se poate spune ca intreaga fiinta, cu intreaga sa structura de modele
imagine, participa la rezolvarea problemei alimentatiei.
Am intilnit o situatie in care procesul de evolutie catre modelele simbolice se manifesta clar, in mod explicit,
in problema alimentatiei. Astfel, am vazut o persoana, intr-un magazin, care voia sa cumpere un produs
alimentar. Persoana avea in mina o lista de E-uri alimentare periculoase. Un produs a fost respins pentru ca
avea un astfel de "E".
Aici s-a trecut peste gust, peste miros, peste aspect, peste porniri naturale si a fost luata o decizie logica, fara
legatura cu nici un fel de model imagine. Aceste "E"-uri nu pot fi percepute in baza modelelor imagine.
Atunci cind o decizie este bazata exclusiv pe modele simbolice, avem in mod clar un progres. Acest fenomen,
conform teoriei, se va amplifica in toate planurile.
Se mai pot da exemple cu unele produse alimentare din Europa de vest (de exemplu, rosiile) care nu au gust,
nu au miros, spre deosebire de produsele noastre. Totusi, in Europa de vest exista norme foarte precise de ce
este interzis sa contina un produs alimentar. Pe model simbolic, exista garantia ca, in limita legii si in limita
nivelului atins de stiinta si tehnologie si in baza legilor economice, acele produse sunt cele mai sigure
posibile. Normele alimentare nu pot inca impune decit ce nu trebuie sa contina un produs.
Se mai poate observa un lucru foarte important. Elita a impus ca pe produsele alimentare sa scrie continutul
exact precum si alte date pentru ca oamenii suficient de evoluati sa ia singuri decizii. Campaniile de informare
au valoare foarte limitata. Motivul este ca aceste campanii se bazeaza pe modele simbolice in timp ce publicul
tinta (cel care trebuie convins) se bazeaza pe modele imagine. Problema reala nu este informarea ci
capacitatea tehnica a creierului de a se informa si a lua decizii in baza modelelor simbolice.
Exemplu: exista o gluma care pare inspirata din realitatea externa. Un medic tinea o conferinta contra
fumatului. In pauza conferintei acel medic si-a aprins o tigara. Aici, pe model simbolic, medicul combatea
fumatul dar decizia de a fuma era data de un model imagine (probabil din PSM-ul).
Atitudinea majoritatii consumatorilor, asa cum am spus, continua sa fie puternic ancorata intr-o structura
complexa de modele imagine. Exista un numar infinit de cazuri in care modelele imagine din mintea
oamenilor fac produsele alimentare mai scumpe si mai ales, mai periculoase. Astfel, untul "de buna calitate"
contine o substanta care-i da o culoare galbena, foarte comerciala. Intre un unt cu colorant si acelasi unt fara
colorant, consumatorii aleg untul cu colorant. Exista multe bauturi nealcoolice (unele foarte celebre) care, fara
coloranti, n-ar avea succes sau nu s-ar vinde. Numarul de exemple de acest fel ar putea continua cu practic
[ Pobierz całość w formacie PDF ]